Tarhonul l-am descoperit abia de cativa ani, si mi-a placut mult aroma lui. Si pentru ca mama a avut anul acesta tarhon in gradina, am profitat si am pus si pentru iarna tarhon in otet.
Am mai folosit tarhon la ciorba de fasole cu afumatura si tarhon, la ciorba de cartofi cu afumatura si tarhon sau la ciorba de miel cu smantana si tarhon. Tarhonul astfel pregatit este foarte bun pentru a acri si a da gust unor astfel de ciorbe. 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Supa crema de sparanghel este o supa fina, gustoasa si satioasa. Pentru ca acum ceva vreme am primit o cantitate ceva mai mare de sparanghel, l-am tot pregatit, in diverse combinatii, si supa crema nu putea lipsi! Multumesc Anca pentru idee!
Va recomand si pastele cu sparanghel si sos alb, foietajul cu crema de branza si sparanghel, omleta cu sparanghel sau risotto cu sparanghel.  Mai multe retete cu sparanghel gasiti aici. (click pe cuvintele subliniate pentru a ajunge in pagina retetelor)

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Cele mai bune prajituri sunt cele cu fructe, iar prajiura cu caise si iaurt este nu doar gustoasa, dar si foarte usor de pregatit. E o prajitura simpla, pe care oricine o poate pregati cu succes, o prajitura la care puteti folosi orice fructe dulci acrisoare, fie proaspete, fie congelate: visine, cirese, capsune, coacaze, afine, zmeura, mure, piersici, etc.
Va recomand sa incercati si  pandispanul cu caise, prajitura simpla cu caise, prajitura rasturnata cu caise, negresa cu caise sau prajitura cu caise si crema de iaurt. Mai multe retete cu caise gasiti aici. Mai multe retete de prajituri gasiti aici. (click pe cuvintele subliniate pentru a ajunge in pagina retetelor) 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Trandafirata, desi ati fi tentati sa credeti ca este o bautura alcoolica, este practic un suc de trandafiri, usor acidulat, care se prepara intr-un mod asemanator cu socata, si este foarte bun, aromat si racoritor. Reteta de socata o gasiti aici
Trandafirata era licoarea magica cu care ne rasfata bunica la inceputul vacantei de vara, iubeam aroma ei si mirosul trandafirilor de dulceata!
Va recomand si dulceata de trandafiri, siropul de trandafiri, otetul de trandafiri sau limonada cu trandafiri. Mai multe retete de bauturi gasiti aici. (click pe cuvintele subliniate pentru a ajunge in pagina retetelor)

 Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Am tot vazut ciorba asta de salata, dar trebuie sa recunosc ca nu m-a tentat nici o secunda sa o  incerc, fiindca nu mi-am imaginat nici macar o clipa ca o ciorba de salata ar putea fi buna. Acum doi ani insa, am gustat pentru prima data aceasta ciorba in Brasov, la renumitul Bistro de l'Arte, si m-a surprins intr-un mod foarte placut, asa ca evident mi-am dorit sa o reproduc si eu acasa.
Tot din inima Ardealului va recomand sa incercati si ciorba de cartofi cu afumatura si tarhon, langosii cu smantana si cascaval sau cremsnitul cu crema de vanilie. Mai multe retete de ciorbe gasiti aici. Mai multe retete traditionale gasiti aici. (click pe cuvintele subliniate pentru a ajunge in pagina retetelor.

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Cremsnit, cremes sau crempita, o prajitura delicata, cu blat de tip foietaj si crema fina de vanilie, o prajitura veche careia nu ii sunt cunoscute exact originile, fiind foarte populara in zona Balcanilor. La noi in tara aceasta prajitura este foarte populara in zona Ardealului si a Banatului, eu una de pilda, nascuta in Muntenia si crescuta in Moldova, recunosc ca nu am auzit de ea decat foarte tarziu.
In functie de zona crema poate fi diferita, exista variante in care se folosesc si albusurile batute, variante in care se foloseste unt, variante in care folosim doar galbenusurile, si variante in care regasim si frisca. Nu stiu care e varianta originala, eu am ales sa pregatesc varianta pe care am avut ocazia sa o mananc si care mi-a placut foarte mult, cu timpul poate voi incerca si alte variante.
De ce mi-a placut cel mai mult varianta asta? Pentru ca se aseamana foarte mult cu crema prajiturii Laura, o prajitura pe care o gaseam in Galati in perioada comunismului la tonetele de inghetata, si era formata dintr-o crema de vanilie pusa intre doua foi de blat. O prajitura pe care tot incerc sa o reproduc, dar nu am gasit pana acum nici o varianta care sa fie cat de cat asemanatoare.
De data aceasta pentru cremesul meu am folosit aluat foietaj, din comert, dar puteti fie sa cumparati foi speciale pentru cremsnit, din comert, fie sa pregatiti chiar voi foile.
Va recomand si eclerele cu crema de vanilie, tartele cu crema de vanilie, rulourile cu crema de vanilie sau prajitura mille-feuille. Mai multe detalii despre cum se face crema clasica de vanilie gasiti aici. 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Fiindca locuiesc chiar pe malul Dunarii, era imposibil sa nu am pe blog si reteta de salata de icre, dar mai ales  cateva sfaturi despre cum pastram icrele proaspete.
Din frigiderul mamei erau nelipsite doua borcane: cel cu coaja de lamaie si cel cu icre de crap, cel cu coaja de lamaie imi era tare drag, si imi bagam mereu nasul sa ma bucur de miros, dar pentru cel cu icre dezvoltasem un soi de repulsie, fiindca mi se parea ca arata ciudat, dar mai ales fiindca niciodata nu aveam voie sa frec eu icrele, ca sa nu se taie. Intre timp insa tehnologia a evoluat, asadar nu mai este cazul sa frecam icrele cu lingura de lemn, iar riscul de a se taia este astfel considerabil diminuat. 

Eu am cumparat de Florii doi crapi, ca sa-i facem saramura, si am placuta surpriza ca acestia sa fie plini de icre, ceea ce m-a bucurat nespus. Evident le-am pastrat si le-am pus la borcan, mai jos, chiar la inceputul retetei voi explica si cum se pastreaza icrele de crap. Foarte bune sunt si icrele de crap prajite, va sfatuiesc sa incercati, sunt foarte simplu de pregatit: le am cu sare, le trecem prin putina faina si le prajim in ulei incins!
Si, daca aveti icre de crap, inseamna ca aveti si crapul, asadar va recomand sa incercati si saramura de crap, plachia de crap, crapul pe varza, fileul de crap in sos tomat sau ciorba lipoveneasca de peste.
Mai multe retete cu peste gasiti aici. 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici