Va mai amintiti prajitura Doina, cu foi de napolitana? Umpluta cu crema de ciocolata cu unt, glazurata cu ciocolata si tapetata cu alune macinate, in Galati este si acum o patiserie care o prepara. Cum intotdeuna mi-a placut aceasta prajitura, am preparat-o si in propria bucatarie. Nu stiu daca reteta este aceeasi, eu am improvizat putin, sunt convinsa ca nu se folosea unt pe vremea aceea, ci margarina, in loc de ciocolata cel mai probabil era glazura de cacao, dar cert este ca gustul este acelasi, poate chiar mai bun, as zice!
Este o prajitura foarte buna, spornica si satioasa!

Va recomand si prajitura cu foi de napolitane si crema caramel, prajitura Carpati, paleurile cu crema de ciocolata sau prajitura cu foi si crema de cacao. Mai multe retete de prajituri gasiti aici. Mai multe retete ale copilariei gasiti aici.  

 Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Cremsnit, cremes sau crempita, o prajitura delicata, cu blat de tip foietaj si crema fina de vanilie, o prajitura veche careia nu ii sunt cunoscute exact originile, fiind foarte populara in zona Balcanilor. La noi in tara aceasta prajitura este foarte populara in zona Ardealului si a Banatului, eu una de pilda, nascuta in Muntenia si crescuta in Moldova, recunosc ca nu am auzit de ea decat foarte tarziu.
In functie de zona crema poate fi diferita, exista variante in care se folosesc si albusurile batute, variante in care se foloseste unt, variante in care folosim doar galbenusurile, si variante in care regasim si frisca. Nu stiu care e varianta originala, eu am ales sa pregatesc varianta pe care am avut ocazia sa o mananc si care mi-a placut foarte mult, cu timpul poate voi incerca si alte variante.
De ce mi-a placut cel mai mult varianta asta? Pentru ca se aseamana foarte mult cu crema prajiturii Laura, o prajitura pe care o gaseam in Galati in perioada comunismului la tonetele de inghetata, si era formata dintr-o crema de vanilie pusa intre doua foi de blat. O prajitura pe care tot incerc sa o reproduc, dar nu am gasit pana acum nici o varianta care sa fie cat de cat asemanatoare.
De data aceasta pentru cremesul meu am folosit aluat foietaj, din comert, dar puteti fie sa cumparati foi speciale pentru cremsnit, din comert, fie sa pregatiti chiar voi foile.
Va recomand si eclerele cu crema de vanilie, tartele cu crema de vanilie, rulourile cu crema de vanilie sau prajitura mille-feuille. Mai multe detalii despre cum se face crema clasica de vanilie gasiti aici. 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Lapte de pasare, cat de ciudat suna, nu-i asa? Nu stiu exact de unde vine denumirea, poate din faptul ca bulgarasii  seamana cu norisorii pufosi printre care zboara pasarile, cert este ca este un desert foarte gustos. Bulgarasi pufosi de bezea, scaldati in sos delicios de vanilie, ce poate fi mai bun?
Desi este considerat un desert al copilariei eu nu am mancat niciodata acest desert in copilarie, dar, fiindca am fost contrariata de denumire mi-am dorit sa il incerc. 

Cautand informatii despre acest desert am inteles ca ar fi de origine franceza, in limba franceza numindu-se ille flotante, in traducere  insula plutitoare, denumire ce mie una mi se pare cu mult mai potrivita.
Am pregatit laptele de pasare dupa reteta din cartea de bucate a Sandei Marin, cu mici modificari: nu am adaugat rom in crema de vanilie, si am redus cantitatea de zahar din sos. M-a intrigat unul dintre ingredientele din carte, si anume fecula, dar am cautat in dictionar si am aflat ca e doar banalul amidon, recunosc, habar nu am avut ca se numeste astfel.
Va recomand si crema de vanilie, inghetata de vanilie, eclerele cu crema de vanilie, rulourile cu crema de vanilie sau tartele cu crema de vanilie. Mai multe retete ale copilariei gasiti aici

 Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici sau pe instagram aici

Atunci cand Cristina, autoarea blogului Diva in bucatarie, m-a invitat sa ma alatur minunatului ei proiect "Gatesc cu prietenii", iar eu nu am stat nici o clipa pe ganduri, si am acceptat imediat invitatia!
Din pacate, datorita pandemiei, proiectul ei se desfasoara doar online acum, deci nu vom gati live, impreuna, dar chiar si asa, era musai sa aleg ceva deosebit pentru acest proiect, si cum eu am o slabiciune pentru retetele copilariei, aceste cosulete cu nuca si gem mi s-au parut cele mai potrivite. 

Nu stiu de ce, desi reteta este trecuta in caietul cu retete al mamei,  nu imi amintesc sa ni le fi pregatit vreodata, in copilarie. Oricum, trebuie sa stiti ca aceste cosulete sunt senzationale, o combinatie unica intre crusta de aluat fraged, gemul acrisor si delicioasa bezea cu nuca. Sunt unice, si, o data gustate, va veti indragosti iremediabil de aceste bijuterii dulci.
Va recomand sa incercati si nucile umplute cu crema, fagurii, cornuletele fragede, piersicile cu crema sau salamul de biscuiti. Mai  multe retete ale copilariei gasiti aici. (click pe cuvintele subliniate pentru retete)

Prajitura Rumba sau prajitura Mozaic, o alta reteta ce vine tocmai de departe, din copilarie! In caietul mamei se numea Rumba si avea rahatul printre ingrediente, dar fiindca vazusem pe mai multe bloguri varianta cu visine am decis sa folosesc visine de la congelator, iar alegerea a fost foarte inspirata, fiindca eu nu iubesc prajiturile foarte dulci, iar visinile au echilibrat perfect gustul.
Mai multe retetet de prajituri gasiti aici. Mai multe retete ale copilariei gasiti aici. 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici  sau pe instagram aici

Va mai amintiti celebra rulada Diplomat? Ce amintire frumoasa a copilariei! Era nelipsita din galantarele cofetariilor si atat de gustoasa era! Si fiindca nu mai mancasem rulada Diplomat de ani de zile am decis sa o fac eu acasa. Evident, am folosit minunatele piersici de la Sun Food!

 Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici  sau pe instagram aici

Prajitura Chinezoaica este una dintre prajiturile de casa ce ne-au marcat copilaria in perioada comunismului, una din prajiturile nelipsite din caietele cu retete ale mamelor noastre.  Nu stiu exact de ce a fost denumita astfel, citisem pe undeva ca aspectul obtinut in urma glazurarii seamana oarecum cu caracerele chinezesti. Nu stiu cat este de adevarat, cert este ca prajitura chinezoaica este foarte gustoasa, cum de altfel sunt toate prajiturile cu nuca!
Va recomand si Prajitura Krantz, praitura Alcazar, prajitura cu nuca si ness sau prajitura Greta Garbo. Mai  multe retete de prajituri gasiti aici. Mai multe retete ale copilariei gasiti aici. 

Nu uitati ca va astept si pe pagina de facebook a blogului aici, sau in grupul de discutii al blogului aici  sau pe instagram aici